Nostalgie la Roma
Curiozitatea a fost mereu de partea mea, am fost curioasă mereu. Nu cu multe zile în urmă am sărbătorit cei 27 de ani care îmi dovedesc faptul că, nu știu nimic despre nimic, mereu vor fi lucruri de învățat, cercetat și atunci când ești sigur de ceva viața te pune bine la încercare. Nostalgia mă apasă și voi spune că au fost 27 de ani plini, cu de toate, prea multe pe alocuri. Sunt din nou la un început și asta e cu adevărat interesant de priceput și acceptat. Această nouă stare m-a prins la Roma într-o zi cu soare așa ca niciodată de ziua mea. Ne-am propus să fie o zi de relaxare în care ne plimbam fără un scop mai puțin acela de a mânca micul dejun la cea mai veche cafenea din Roma (1760) restul zilei am explorat cu inima deschisă tot ce am putut. A fost una din excursiile care m-au surprins și bucurat cultural, recunosc primele zile m-a copleșit totul, am simțit o încărcătură la fiecare nou pas. Este un oraș vibrant și plin. Vom reveni într-o zi cu siguranță.
Ps: Una din zile am rezervat-o pentru a merge cu trenul la mare, a plouat bine și am ascultat valurile hotărâte alături de stropii de ploaie subtili, a fost un moment scurt dar intens.
Numai de bine! 🌿
